Va rog frumos: nu mai consumati etnobotanice!

Suntem tineri şi avem atât de multă libertate în decizii. Suntem tineri şi încă nu am acumulat experienţă de viaţă îndeajunsă, încât să alegem (aproximativ) cele mai bune decizii.
Suntem tineri şi influenţabili. Adesea îi lăsăm pe alţii să ia decizii în locul nostru, începând de la părinţi până la oamenii din anturajele în care ne perindăm.
Suntem tineri şi dornici să experimentăm orice, chiar şi o senzaţie, o trăire nouă. Suntem prea tineri pentru a putea conştientiza că anumite decizii pe care le luăm pot fi tragice sau chiar fatale, atât pentru noi, cât şi pentru cei dragi nouă.
Eu încep să mă obişnuiesc cu un lucru tot mai mult: că nu îmi pot da seama de adevărata gravitate a unui lucru, decât atunci când îl am în faţă, e palpabil, material.
Degeaba ne uităm la ştiri, auzim din dreapta şi din stânga sau citim pe internet despre tot felul de cazuri de tineri care în urma consumul de etnobotanice au ajuns la Urgenţă, s-au sinucis sau au omorât pe cineva. Altfel percepi lucrurile, impactul e total diferit când ai în faţa ta un astfel de caz, poţi vedea cu ochii tăi, poţi atinge şi un fior de groază îţi parcurge şira spinării.

În urmă cu ceva timp, îmi făcusem un nou amic pe internet. Ne-am întâlnit o singură dată în offline, dar păstrăm legătura, mai ales prin messenger, unde am discutat despre vrute şi nevrute. Într-o zi am abordat problema legalizării produselor etnobotanice, ne-am dat fiecare cu părerea, apoi el mi-a prezentat un caz concret: unul dintre prietenii săi cei mai buni îşi pierduse un picior din cauza etnobotanicelor. Nu mai ţin minte să îmi fi dat prea multe amănunte. Oricum, am oftat, m-am gândit în sinea mea că îmi pare rău pentru prietenul lui şi cred că în secunda următoare am şi uitat.

Ieri seară, am fost invitată de amicul meu la o cafea, că şi aşa era promisă de dinainte să trecem în 2011. Desigur că n-am putut să îl refuz. Am ajuns la faţa locului. Era el cu încă un cuplu. O domnişoară drăguţă şi un tip care părea foarte de treabă. Ea de 17, el de 23. Ne-am pus la discuţii, iarăşi cu vrute şi nevrute. La un moment dat, tipul ăsta zice că trebuie să iasă afară să dea un telefon. Se ridică şi părea că îşi potriveşte o poziţie mai bună a corpului înainte de a începe să se deplaseze. Apoi începu să meargă ca şi când s-ar fi forţat să îşi facă loc, având în vedere că între masă şi canapea era destul de puţin spaţiu. Ieşi dintre masă şi canapea, iar el tot părea că se chinuie şi părea că îşi târâie un picior după el.
M-am gândit că s-ar fi accidentat la vreun meci de fotbal sau o fi căzut pe undeva. Şi mă întorc către amicul meu şi-i zic:
– Da’ ce are la picior? S-a lovit? Sau..
Şi el îmi face semn să tac şi zice:
– Îţi povestesc imediat. Şi aşteptă să se îndepărteze tipul de noi. El e prietenul despre care ţi-am povestit că şi-a pierdut piciorul din cauza etnobotanicelor.
Am simţit cum mă trec fiori pe şira spinării şi cred că m-am albit puţin la faţă şi într-o secundă îmi amintisem de conversaţia de pe messenger.
Ce se întâmplase cu tipul ăsta?
Totul a avut loc prin vară. Era “mort”, luase etnobotanice şi plecă spre un club. Era total rupt de realitate. Nu avea bani să plătească intrarea, aşa că s-a gândit să sară gardul. A căzut, şi-a rupt piciorul şi i s-a spart o venă (sau era deja spartă de dinainte să cadă). A fost dus de urgenţă la spital, aşa “mort” cum era. I-au pus piciorul în ghips. Nimeni n-a ştiut că are o hemoragie internă în acel picior. După ceva timp, a făcut cangrenă şi i l-au amputat. La 23 de ani.

De ce unii bagă asemenea căcaturi în ei? De ce nu se gândesc puţin la consecinţe, fiindcă nu doar ei au de suferit, ci şi cei dragi. Ce-i determină să consume îngrăşămintele alea pentru plante (că exact asta e menirea lor, iar pe ambalaj se specifică foarte clar că nu sunt destinate consumului uman) care le disociază percepţia realităţii? De ce să fugi de realitate prin astfel de căi? Ce rezolvi?
Şi ăsta e un caz relativ “soft”, faţă de ceea ce vedem pe la televizor sau auzim din diferite părţi sau chiar trăim pe pielea noastră.
Deci, câte cazuri de genul ăsta trebuie să mai aibe loc, pentru a se scoate produsele etnobotanice de pe piaţă?

Related Posts

About The Author