Cum sa-ti irosesti dimineata

Ingrediente: o idee creață. Măreață, dacă-i posibil, cel puțin la epidermul superior. O doză zdravănă de încăpățânare (nu se face rabat la calitate: se pune de-aia măgăreasco-catârească!), o mică autosuficiență ce-a fost lăsată la dospit peste noapte, (poți tu, n-ai nevoie de specialiști, doar ce-o fi atât de greu?!), un chef hăbăuc de schimbare. Fără să știi ce vrei să schimbi și, mai ales, extrem de important, în ce. Vrei să schimbi ceva. Mobila în casă nu-ți permite permutări, pentru că nu ți-ai lucrat suficient mușchii la sală! Ha! Atunci ataci căsuța virtuală! Cum? Imediat.

Șparlești o imagine de pe net. Nu-i bai, că pui tu sursa, la final. Apoi, cu minimorumul de cunoștințe pe care crezi că le ai, te-apuci să-ți scrijelești numele pe fotografia șparlită, în IrfanView. Literă cu literă, că vrei culori. Nu salvezi! Atenție! Nu salvezi! Strici ceva, nu mai ai buton de undo, din oarișce motive care-ți scapă e gri, deci îl apeși degeaba, te înfigi în x, mai iei din doza de încăpățânare o lingură și pornești de la 0. Nu-i bai că Macho vrea să-ți spună ceva, nu-l auzi, să te înțeleagă, e extrem de important să nimerești literele în ordinea culorilor! Buuun. Când ajungi la diacriticele din subtext, că vrei musai să scrii față și nu fata, observi că Irfanul cel Nemernic îți dă cu semnul de întrebare peste ț. Păi cum Aladinul mă-tii, doar am selectat Central European! Nu vrea și pace. Îi găsești pilon de cojoc și fugi în paint

Related Posts

About The Author